Marketingul motivațional - Valorile Umane

Teoria Valorilor Umane de bază, universale - Shalom H. Schwartz

Principalele 10 valori umane motivaționale:

Când oamenii au un scop, valorile dictează modul în care scopul va fi realizat.

Sunt zece (10) valori motivațional distincte, largi și de bază care sunt derivate din trei cerințe universale ale existenței umane:
  • nevoile umane ca organisme biologice.
  • nevoia de interacțiune socială coordonată.
  • nevoile de supraviețuire și funcționare a grupului și structurilor sociale din care facem parte.
Din aceste 10 valori principale derivă 57 de valori secundare.

1 Autodeterminare

Derivă din credințele că omul are nevoie de libertatea de gândire, libertatea de a acționa, a decide și explora după bunul plac, fără constrângeri.

Impulsionat de dorința de a fi cât mai independent, de a evolua prin alegerea propriilor obiective, curios, explorator și creativ. Deoarece pun preț pe libertatea de exprimare și gândire, pot reacționa negativ la încercările altora de a se impune sau de a îi schimba.

2 Stimulare

Derivă din credințe precum că „omul are o viață…” și trebuie trăită intens, cu emoții puternice și mult entuziasm. Se simt mereu tineri și plini de un curaj (iresponsabil) ieșit din comun.

Se hrănesc cu senzații tari.

Sunt tipul de persoane care își asumă riscuri și caută aventuri: dacă suni o persoană cu valoarea stimulării să îi propui o excursie în care săriți cu parașuta, poți fi sigur că deja te așteaptă în fața casei.

3 Hedonism

Derivă din nevoile fizice, afective, emoționale și plăcerea asociată cu satisfacerea acestora. Credințe puternice, că tot ce contează este ce simt și trăiesc aici și acum.

Se bucură de viață prin orice le provoacă plăcere și sunt auto îngăduitori, în sensul că nu-și fac autocritică.

4 Realizare

Derivă din credințele că a fi mediocru, un “nimeni” al societății, înseamnă o viață fără rost.

Motivat de nevoi puternice, de succes personal, prin demonstrarea competențelor în funcție de standardele sociale, de sistemul sau organizația din care face parte.

Dominați de dorința de performanță și competență, vor genera mereu resurse pentru ca grupurile și instituțiile din care fac parte să își atingă obiectivele.

5 Putere

Derivă din nevoia de statut și prestigiu social în toate formele sale. Controlul și dominarea oamenilor și a resurselor acestora. Oamenii cu valoarea dominantă a puterii stau la baza progresului umanității, structurilor sociale, economice, comerciale etc.

Orientați spre deținerea unui statut sau prestigiu social înalt. Când vine vorba de alți oameni, accentul cade pe ierarhia rigidă: le place să se afle în poziții de autoritate, să ia decizii și să dea ordine. Imaginea publică este o altă sursă de putere, statut și autoritate.

6 Securitate

Derivă din nevoia și credința că omul trebuie să trăiască într-o comunitate bazată pe siguranță. Armonia relațiilor și stabilitatea comunității sau a grupului, din care face parte, este importantă. Siguranța personală în toate formele ei este primordială.

La nivel individual au o preferință pentru curățenie și ordine, din raționamentul că ordinea înseamnă control, iar controlul înseamnă siguranță și sănătate.

7 Conformism

Reținerea acțiunilor, înclinațiilor și impulsurilor, susceptibile de a supăra sau de a dăuna altora ori de a încălca așteptările sau normele sociale în care trăiesc.

Conformitatea implică subordonarea față de persoanele cu care interacționăm frecvent (părinți, profesori, șefi), dar și față de structurile ierarhice ale societății.

8 Tradiție

Angajament, respectarea și acceptarea obiceiurilor și ideilor pe care tradiția, cultura sau religia din care face parte le impun.

Tradiția presupune subordonarea (adică supunerea și acceptarea cu prioritate) a obiceiurilor, ideilor religioase și culturale din trecut. Un comportament tradițional poate deveni un simbol de valoare pentru întregul grup. În viziunea persoanelor cu valoarea tradiției, toate obiceiurile, transmise din generație în generație, trebuie păstrate și transmise către viitor.

Valorile tradiției și conformității sunt foarte apropiate motivațional deoarece ambele împărtășesc supunerea față de așteptările impuse social.

9 Bunăvoință

Păstrarea și îmbunătățirea bunăstării celor apropiați - în cadrul unui grup restrâns, în familie sau cu prieteni foarte apropiați.

Empatia și compasiunea este limitată, în general la persoanele mai apropiate.

10 Universalism

Înțelegere, apreciere, toleranță și protecție pentru bunăstarea tuturor oamenilor și pentru natură (planetă).

Universaliștii doresc binele tuturor, inclusiv binele persoanelor pe care nu le cunosc, această caracteristică îi diferențiază de cei cu valoarea bunăvoinței.

Când spunem “universalism”, ne ducem cu gândul la câteva dintre marile personalități precum: Maria Theresa, Dalai Lama, dar și personalități autohtone: Melania Medeleanu și Vlad Voiculescu.

Pe scurt despre valorile umane:

Schwartz Human Values Theory.

  • Probabil cea mai importantă caracteristică a teoriei scalei valorilor realizate de Schwartz este că acestea pot fi măsurate indiferent de cultura sau nivelul educațional al unei persoane ori grup social.
  • Deci nu contează nivelul de inteligență, educație, stil de viață sau statut financiar ori social.
  • Valorile sunt idealuri abstracte spre care tindem, sunt principii directoare în viață.
  • Valorile sunt idealuri abstracte spre care tindem, sunt principii directoare în viață.
  • Alegerile, comportamentele și în general toate aspectele vieții de zi cu zi ale oamenilor sunt justificate în mare măsură de valorile umane.
  • Prin valori ne comparăm cu ceilalți, stabilim ce ne place și ce nu, justificăm acțiuni și raționamente, atitudini și comportamente.
  • Valorile sunt cele care ne apropie, ne integrează sau ne îndepărtează ca oameni de societate, grupurile de prieteni, sisteme politice, branduri și personalități.
  • Valorile personale generează cum să gândești despre ceva (obiect, informație, eveniment etc.) pe care-l vezi sau despre care afli pentru prima dată.